Observatii punctuale
privind scrisoarea Comisiei Europene:
Ø Sfera JAI / Justitie Afaceri Interne este un DOMENIU AL COMPETENTELOR
PARTAJATE intre UE si Statele Membre, unde NU EXISTA UN MODEL STANDARD LA
NIVELUL UE, CARE SA POATA FI IMPUS MEMBRILOR UE; pe cale de consecinta, Comisia
Europeana nu poate adresa Statelor Membre cereri cu caracter imperativ pe acest
palier, ci, doar, formula opinii in domeniu, care - atentie! - nu pot depasi
semnificatia unor simple recomandari!
Ø in scrisoare NU SE FAC REFERIRI CONCRETE LA PREVEDERI LEGISLATIVE SPECIFICE
DIN PACHETUL DE LEGI DEDICATE REFORMEI JUSTITIEI - asa cum este de dorit atunci
cand este evaluat un demers de acest tip - recurgandu-se, in schimb,
la sintagme cu caracter general, cu evidenta coloratura politica, gen:
asigurarea transparentei; combaterea coruptiei; realizarea consensului;
Ø pe de alta parte, se fac trimiteri repetate la faimosul MCV, mecanism aflat
in flagranta contradictie cu VALORI SI PRINCIPII STRUCTURALE FUNDAMENTALE ALE
CONSTRUCTIEI EUROPENE[1];
Ø in orice tara democratica, LEGILE NU SE FAC IN STRADA, CI SE
DEZBAT SI SE VOTEAZA IN PARLAMENT, EXPRESIA CEA MAI INALTA SI MAI LEGITIMA A
VOINTEI CETATENILOR; de altfel, actualul pachet de legi ale Justitiei a
beneficiat de o dezbatere reala in Parlamentul Romaniei, intinsa pe durata mai
multor luni, televizata in multe momente; iar daca opozitia din Parlament nu a
putut sa impiedice adoptarea unor paragrafe din proiectele de legi supuse
dezbaterii, aceasta s-a datorat strict aritmeticii parlamentare, in acord
deplin, de altfel, cu principiile de functionare ale oricarui parlament ales in
mod democrartic;
Ø COMISIA DE LA VENETIA A FOST CONSULTATA SI S-A TINUT CONT, IN ELABORAREA
PACHETULUI DE LEGI REFERITOR LA REFORMA JUSTITIEI, ATAT DE RECOMANDARILE
ACESTUI FOR, cat si de experienta in domeniu a altor state membre ale UE;
Ø suscita o deosebita surprindere afirmatia din scrisoare, conform careia,
Comisia Europeana va "analiza în detaliu modificările finale aduse legii
justiției codurilor penale și legilor privind conflictul de interese și
corupția pentru a stabili impactul" lor; aflam, astfel, ca ANALIZA IN
DETALIU A PACHETULUI DE LEGI IN DISCUTIE NU A FOST INCA INTREPRINSA la nivelul
Comisiei Europene; in mod evident, AR FI FOST DE ASTEPTAT CA O ASEMENEA ANALIZA
SA FI EXISTAT DEJA SI, CA O CONSECINTA LOGICA, SA FI FUNDAMENTAT CONTINUTUL
SCRISORII; se pune atunci intrebarea legitima: care au fost argumentele de
natura juridica, pe baza carora, a fost exprimata "ingrijorarea",
respectiv formulata "avertizarea" privind "pericolul
regresarii"?
Ø nu in ultimul rand, scrisoarea oficialilor Comisiei Europene IGNORA
FLAGRANT DECIZIILE IN MATERIE ALE CURTII CONSTITUTIONALE A ROMANIEI, SINGURUL
FOR ABILITAT SA VERIFICE CONSTITUTIONALITATEA LEGILOR ADOPTATE DE PARLAMENTUL
ROMANIEI; CCR A RESPINS, DE ALTFEL, CA NECONSTITUTIONALE, CU UNELE EXCEPTII
PUNCTUALE, toate contestatiile la adresa actualului pachet de legi privind
reforma Justitiei, formulate de partidele de opozitie sau de alte instante
abilitate; apreciem ca, IN VIRTUTEA PREROGATIVELOR CONFERITE CURTII
CONSTITUTIONALE PRIN LEGEA FUNDAMENTALA A TARII SI A CALITATII ROMANIEI DE STAT
MEMBRU CU DREPTURI DEPLINE AL UE, PRECUM SI A COMPETENTELOR ATRIBUITE COMISIEI
EUROPENE PRIN TRATATUL DE LA LISABONA, INCLUSIV IN CEEA CE PRIVESTE RAPORTURILE
ACESTEIA CU STATELE MEMBRE, AR FI FOST OPORTUN SI NECESAR CA EXECUTIVUL
COMUNITAR SA FI ASTEPTAT CA CCR SA SE PRONUNTE ASUPRA ANSAMBLULUI DE
NORME JURIDICE IN DISCUTIE, incluzand exceptiile mentionate.
[1]
Vezi “MCV: un perpetuum
mobile în versiune UE?”, studiu publicat de autor în Curierul Judiciar, nr. 9 /
2015.
