Un nou referendum privind apartenenta Marii Britanii la UE ?

             Vointa poporului trebuie sa fie mereu suverana atat atunci cand decide parasirea UE, cat si atunci cand are o alta optiune!

          Daca in intervalul necesar pana la finalizarea negocierilor aferente BREXIT (circa 2 ani, in caz ca acestea vor fi totusi demarate), deci inainte ca negocierile sa fie incheiate si / sau sa intre in vigoare iesirea UK din UE, nimic nu poate impiedica electoratul britanic sa revina asupra optiunii initiale!

          Si aceasta cu atat cu atat mai mult cu cat, nu este deloc exclus, ca unele evolutii subsecvente referendumului din 23 iunie a.c. sa nu fie tocmai incurajatoare in directia mentinerii ideii de retragere a Marii Britanii din UE. 

          Posibilitatea unor asemenea dezvoltari este deja confirmata din plin si de cele circa 3 milioane de semnaturi ale cetatenilor britanici, deja colectate, post 23 iunie a.c., in favoarea convocarii unei noi consultari populare in domeniu.

          In ambele cazuri, insa, cu UK in sau out, UE are nevoie urgenta de o "primenire" consistenta, inclusiv din punct de vedere al revizuirii Tratatelor Uniunii, prin convocarea unei noi Conferinte Inter-guvernamentale!

BREXIT

Rezultatul BREXIT este consecinta fireasca si directa a unor vicii structurale grave cu care se confrunta in prezent proiectul european, intre care birocratia excesiva si lipsa de transparenta decizionala reprezinta doar "varful iceberg-ului".

Pe cale de consecinta, se impune urgent regandirea de ansamblu a intregii constructii europene!

Pe de alta parte, reverberatiile imediate, cu efect de tsunami, pe pietele financiar valutare ale rezultatului referendumului, cu o lira sterlina la cele mai scazute cotatii in raport cu dolarul american, din ultimii 30 de ani, riscurile uriase de dezintegrare a Marii Britanii, cu o Scotie proUE si cu veleitati independentiste istorice si, nu in ultimul rand, poziṭia City-ului londonez, care s-a pronuntat cu o majoritate clara impotriva BREXIT fac f. probabil un nou referendum "de confirmare", in mai putin de 1 an.

Pana atunci, liderii politici de la Londra vor incerca sa traga de timp si sa amane lansarea unei cereri oficiale de retragere a UK din UE, demers care, odata lansat, ar avea implicatii imediate in ceea ce priveste activarea prevederilor art. 50/TUE si ale art. 218/c / TFUE, situând, in termeni juridici, Marea Britanie in postura de stat tert in negocierile in domeniu cu UE.  

Viorel Tomescu: Criza refugiatilor - provocare majora pentru proie...

Viorel Tomescu: Criza refugiatilor - provocare majora pentru proie...: Criza refugiatilor - provocare majora pentru proiectul european /  Viorel Tomescu Valurile masive de refugiati pe continentul europe...

Legea alegerilor locale : unul sau mai multe tururi de scrutin?

Argumentele legate de schimbarea regulilor "jocului" cu putine luni inaintea datei alegerilor locale sunt irelevante, de vreme ce Comisia de la Venetia si alte institutii internationale si nationale cu expertiza si competente recunoscute in domeniu (inclusiv, Curtea Constitutionala a Romaniei) au confirmat ca o asemenea modificare este permisa atat timp cat aceasta se produce in interesul alegatorului, adica al asigurarii unui grad sporit de legitimitate a scrutinului.
Sa ne amintim, in context, cazul recentelor alegeri regionale din Franta, din decembrie 2015, unde rezultatele dupa primul, respectiv al doilea tur de scrutin au fost complet diferite, fapt care demonstreaza, o data in plus, importanta unui cadru legislativ judicios elaborat, in ceea ce priveste asigurarea unei reflectari cat mai fidele a optiunilor cetatenilor.
Pe de alta parte, pozitia in domeniu a Premierului este pe deplin justificata, dat fiind puternicul substract politic al chestiunii, in ideea de a nu interfera in jocurile si calculele politicianiste privind una sau alta dintre variantele de scrutin vehiculate.
Este evident insa ca, dincolo de autoritatea incontestabila a Parlamentului de a da legi tarii, intre care la loc de frunte se inscrie legislatia electorala, deasupra vointei Parlamentului trebuie sa stea Constitutia, citita si inteleasa in litera si spiritul ei, mai ales atunci cand vine vorba de garantarea legitimitatii si reprezentativitatii depline a oricarei structuri eligibile a administratiei publice centrale si locale.
Pe cale de consecinta, revine Curţii Constitutionale sa transeze aceasta problema, prin evaluarea constitutionalitatii actualei forme a legislatiei in vigoare pentru alegerile locale, din perspectiva asigurarii unei cat mai mari legitimitati si reprezentativitati a alesilor locali. Astfel, Curtea Constitutionala se poate ridica deasupra calculelor politicianiste marunte si poate decide - in interesul cetateanului -neconstitutionalitatea prevederilor legii alegerilor locale referitoare la desfasurarea acestora intr-un singur tur de scutin.
Pentru aceasta insa, legea in discutie trebuie sa ajunga, intr-un fel sau altul, in dezbaterea Curtii, ceea ce implica, potrivit prevederilor Constitutiei, ridicarea in fata Curtii Constitutionale a exceptiei de neconstitutionalitate a respectivei legi fie de catre Avocatul Poporului, fie de catre o instanta judecatoreasca (de exemplu, de catre o instanta de Contencios Administrativ, in fata careia poate fi atacat actul normativ emis de Guvern referitor la data alegerilor locale). 

Provocari pentru UE in 2016

2016 se anunta un an plin de provocari pentru Uniunea Europeana, unele dintre ele putand sa fie considerate adevarate scadente din perspectiva urgentei furnizarii de catre Bruxelles a unui raspuns eficient.

In prim plan se pozitioneaza, din nou, criza imigrantilor, care este departe de a se fi incheiat si fata de care UE ramane, in continuare, datoare in ceea ce priveste articularea unei strategii consistente si durabile, in masura sa probeze o viziune coerenta din partea Bruxelles-ului si capacitatea UE de a aborda si gestiona eficient, pe termen mediu si lung, cauzele profunde ale fenomenului in tarile de origine. Si spun datoare, gandindu-ma atat la profilul si credibilitatea UE pe plan international, in calitate de actor global, cat si la stabilitatea si securitatea spatiului european, ca atare, inclusiv din perspectiva sigurantei vietii cetateanului european, serios pusă sub semnul intrebarii de perspectiva unor noi fluxuri masive de imigranti provenind din Africa de Nord si Orientul Mijlociu.

Strans legata de criza imigrantilor, UE va trebui sa-si coordoneze mai bine eforturile cu principalii ei parteneri internationali, in primul rand Statele Unite, in ceea ce priveste gestionarea focarelor de criza din Vecinatatea ei Sudica (razboiul civil din Siria, situatia fluida din Libia si Irak, Procesul de Pace din Orientul Mijlociu), fara a putea exclude posibilitatea re-aprinderii “fitilului” conflictului in estul Ucrainei. In aceeasi logica, UE va trebui sa-si potenteze mai convingator demersurile vizand anihilarea gruparii fundamentalist-jihadiste Da’esh si contracararea retelelor terorismului international provenind din regiune.

Situatia nu se prezinta mai linistitoare nici in interiorul Uniunii, pentru anul care abia a inceput. Astfel, dincolo de periclitarea, daca nu chiar bulversarea, sub impactul crizei imigrantilor, a bazelor pe care s-a construit intregul Sistem Schengen, ambitiile Londrei de a-si reconsidera fundamentele apartenentei ei la UE – inclusiv cu pretul unui eventual BREXIT - pun sub semnul intrebarii valabilitatea unuia dintre principiile de baza ale constructiei europene, inscris de zeci de ani in Tratatele Comunitatilor Europene / UE, respectiv realizarea graduala a unei integrari tot mai profunde a statelor membre (“ever-closer Union”).

La aceasta, se adauga solicitarile britanice legate de restrictionarea accesului la sistemele de asigurari sociale nationale pentru asa numitii “migranti UE” (in fapt, cetateni UE, provenind din statele central si est europene care isi exercita, in conformitate cu prevederile Tratatelor UE, dreptul la libera circulatie si de sedere in spatiul UE), precum si la limitarea impactului deciziilor tarilor membre ale “zonei EURO” asupra statelor UE, care nu au adoptat efectiv moneda unica. Cu alte cuvinte, abia iesita - si nu foarte convingator - din GREXIT, UE s-ar putea sa fie nevoita sa reflecteze, din nou, asupra consistentei Uniunii Economice si Monetare.

In plan transatlantic, negocierile legate de realizarea unei zone de comert liber intre UE si Statele Unite (“Transatlantic Trade and Investment Partnership”) au intrat deja in linie dreapta, chiar daca unele dintre prevederile sale – mai ales cele referitoare la instrumentul de solutionare a disputelor intre investitori si state (faimosul  “Investor-State Dispute Settlement”) - sunt serios contestate de multe organizatii ale societatii civile si nu numai.

Nu in ultimul rand, UE va trebui sa se concentreze in mod prioritar, in 2016, pe “dezghetarea” relatiilor ei cu Moscova, dat fiind impactul enorm al acestora privind gestionarea ecuatiei politico-strategice si de securitate in intreg arealul regional, cu accent pe respectarea deplina si implementarea prevederilor acordurilor Minsk I si II.

Concluzionând, 2016 se prefigureaza deja ca o perioada deosebit de complexa si dificila, pe care insa UE are toate sansele sa o depaseasca cu success, ca de atatea ori in istoria de peste 6 decenii a Comunitatilor Europene / UE, cu conditia regasirii / reconfirmarii si consolidarii solidaritatii si unitatii de actiune a statelor membre si institutiilor UE implicate.